,,Te-am iubit în zidirea de-nceput, te voi iubi până-n zidirea de sfârșit!”(F.G.)
NEPUTINCIOASE CUVINTE
Neputincioase cuvinte se destramă,
Să te aperi de moarte nu se poate,
Sub pernă, revolverul și-o năframă,
Crâmpeie dintr-o viață – lungă noapte-
Zid printre ruine, gându-i prăbușit,
Memoria-i un clișeu ce arde lent,
Durere este -n strigătul înăbușit,
Trăirea-i doar un adevăr opulent.
Neînsemnate lucruri se așează:
Pieptenele, oglinda și-o batistă,
Atunci când moartea viața o trișează…
Nesfârșirea este și mai tristă
Să te aperi de moarte nu se poate,
De-i vei da tot, la ușă tot îți bate.
